Topul celor mai vizionate clipuri din Cluj. Vă propunem în această seară un top al celor mai vizualizate clipuri de pe YouTube care au legătură cu Clujul. Aşadar, daţi o căutare pe Youtube folosind cuvântul Cluj, ordonaţi rezultatele după numărul de vizualizări, iar ceea ce o să găsiţi o să vă îngrozească, sau o să vă placă, după caz :).
Primele clipuri, care au zeci de “meleoane” de vizualizări sunt ale unor manelişti “de la Cluj”. Clipurile sunt realizate după cerinţa pieţei şi fantezia celor care le realizează, adică cu BMW-uri şi posterioare.
Potrivit cunoscătorilor în domeniu, clipurile respective sunt monetizate, astfel că obţin lunar câteva sute sau chiar mii de euro de la Youtube.
Topul celor mai vizionate clipuri din Cluj:
Cu peste 30 de milioane de vizualizări, Prinţu de la Cluj conduce în top cu piesa Tiki Taka.
“Alo, ce faci fă? Fă, mă mai queres sau nu mă mai queres? Fă! Zi, mă”, aşa îşi face intro-ul.
După care continuă: “Ochii văd inima-mi cere/Hai, lua-te-aş de muiere” sau “Hai să te pun la subsol/Hai că după tine mor”.
Demne de remarcat sunt şi versurile: “Uite cum se mişcă/Aduceţi o puşcă”, “Nici uraganu` Katrina/Nu o opreşte pe nebună”.
Prinţu de la Cluj continuă şi partea a doua a piesei Tiki Taka. Are şi aici vreo 7 milioane de vizualizări.
De aici exemplificăm de aic versuri precum:
– Hai rupe-ţi bombeu`/ Că trag cu agheu`
– bagă-te, freacă-te, rupe-te, arată-te
– mişcăţi bucile, ca piftiile
– e frumoasă rău, rău, ca o păpuşă/ca păpuşa Barbie, da asta muşcă.
Un alt “mare artist” este Alex de la Cluj, care a strâns peste 10 milioane de vizualizări cu piesa “Poc, pită cu unsoare”.
Refrenul este de-a dreptul genial: “Hai ridică-te-n picioare/ Poc, pită cu unsoare/ Arată unde te doare/ Te-am lovit unde te doare”.
Oarecum amuzant este o altă vedetă, Bogdan de la Cluj. Piesa sa “Castraveţi şi porodici” a adunat peste 8 milioane de vizualizări. “Hai Bogdan cu castraveţii/C-o înnebunit băieţii”, începe cântăreţul, după care îşi începe prestaţia.
Super hit este şi piesa realizată de Bogdan de la Cluj în colaborare cu Nelson Mondialu care îşi povestesc experienţele de la săpat în piesa Trompeta.
În loc de încheiere, să prezentăn definiţia manelelor, conform wikipedia:
“Manelele (singular, manea) sau muzica de manele constituie un gen muzical, originar în comunitățile etnice de romi din România.
Genul are influențe din muzica populară aromână, greacă, turcă, arabă și sârbă și din muzica lăutărească românească; este remarcabilă capacitatea genului de a încorpora elemente din practic toate celelalte genuri muzicale accesibile culturii de masă din România (muzică pop, rap sau hip-hop, muzică dance, techno până la jazz, muzică rock sau chiar muzică cultă)[necesită citare]. Muzica de manele, cu o istorie relativ scurtă (de ordinul a câteva decenii) a devenit cu timpul un gen muzical apreciat în spațiul vorbitorilor de limbă română.[1]
În țară există un număr semnificativ de ascultători de manele (apreciate în special de tineri),[2] cu predilecție în zonele rurale și în cartierele muncitorești de la oraș. Fenomenul este de asemenea prezent și în Bulgaria (cealga), Serbia (turbo-folk), Albania (alb. tallava), Grecia (gr. laïká) sau în Turcia (arabesk)”.
Maneaua este o creație contemporană cu rădăcini în cultura muzicală încă predominant otomană a boierilor din România sud-estică a începutului secolului al XIX-lea. Ca atare, ea prezintă o seamă de caracteristici pan-balcanice.[3] Conform Dicționarului explicativ al limbii române, ediția a II-a, maneaua este un cântec de dragoste de origine orientală, cu melodie duioasă și tărăgănată[4].
