Rectorul UMF Cluj, dr. Anca Buzoianu, medic primar în farmacologie clinică, a explicat pentru Adevărul care sunt modalitățile alternative de tratare a Covid-19, spunând clar faptul că vaccinarea este singura soluție clară și cea mai eficientă.
,,Medicamente precum Hidroxiclorochină, Ivermectină, Azitromicină, Remdesivir sunt sau au fost folosite în timpul pandemiei pentru tratamentul COVID-19 cu mai mult sau mai puţin succes. Cu toate că la un an de la apariţia noului coronavirus, „de la mari necunoscute iniţial s-a ajuns la o cunoaştere avansată a bolii şi a posibilelor mijloace care pot ajuta pacienţii” – susţine rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) Cluj, Anca Buzoianu, şefa disciplinei de Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică a Facultăţii de Medicină Cluj-Napoca – „nu există în acest moment un ”medicament-miracol” care să ne scape de COVID-19, odată infecţia instalată“. „Singura speranţă în acest moment, cu rezultate clare în prevenirea infecţiei, în prevenirea dezvoltării formelor severe în cazul în care infecţia totuşi s-a produs, în prevenirea transmiterii infecţiei celorlalţi din jurul nostru, este vaccinarea”, a explicat dr. Anca Buzoianu.
Ce tratamente Covid-19 avem acum. Care este cel mai eficient?
Dr. Anca Buzoianu, rectorul UMF, medic primar în farmacologie, a trecut în revistă tratamentele care sunt acum folosite pentru Covid-19 şi care sunt efectele acestora, conform ghidurilor elaborate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii:
„1. Antivirale (medicamente care acţionează direct împotriva virusului). Au fost testate şi s-au folosit o serie de antivirale (Remdesivir, Lopinavir-Ritinavir, Umifenovir, Favipiravir), dar nici unul nu are suficiente dovezi că poate reduce riscul de deces din cauza COVID-19. Nici Hidroxiclorochina (Plaquenil) nu şi-a dovedit eficienţa în reducerea mortalităţii la pacienţii infectaţi şi nici ca tratament preventiv.
2. Tratamente antivirale biologice: anticorpi monoclonali specifici contra COVID sunt autorizaţi, dar îşi găsesc foarte greu locul în practica curentă, pentru că se administrează injectabil, sunt mai eficienţi la debutul bolii, nu reduc mortalitatea dacă sunt administraţi la pacienţii în forma tardivă a bolii, la cei internaţi în terapie intensivă, ventilaţi mecanic. Deşi s-a pus mare speranţă în plasma convalescentă, nici aceasta nu a arătat beneficii clare.
3. Antiinflamatoare (medicamente care reduc inflamaţia): Singurul tratament cu dovezi solide că reduce riscul de deces sunt corticoizii, administraţi la persoanele cu forme medii şi severe de boală care necesită oxigenoterapie. În acestă lună au început să apară şi rezultatele unor studii efectuate cu budesonid (un corticoid inhalator administrat în mod obişnuit în astmul bronşic) care au dovedit că reduc durata bolii la pacienţii care sunt trataţi în ambulator (cei care nu necesită spitalizare).
Nu avem suficiente date ca să putem afirma că pot reduce progresia bolii spre forme mai severe. Imunomodulatoarele (tocilizumab, anakinra) sunt rezervate doar cazurilor cu inflamaţie excesivă, în formele severe de boală.
4. Tratamentul anticoagulant la pacienţii spitalizaţi cu forme severe.
5. Antivirale aflate în faza investigaţională,, a declarat rectorul UMF Cluj.
SURSĂ: Adevărul.
