Cercetatorul Liviu Mircea a declarat ca cele mai indepartate obiecte care se pot vedea de la Observatorul Astronomic Cluj-Napoca, in conditii de cer perfect, sunt galaxii din constelatia Ursa Mare, care se afla la 40 de milioane de ani lumina.
“Cladirea Observatorului Astronomic apartine UBB, aici desfasurandu-si activitatea doua colective de cercetatori, ale universitatii si Academiei Romane, pe doua directii de cercetare – studierea miscarii satelitilor artificiali si a variabilitatii stralucirii stelelor. Din pacate, in ceea ce priveste colectivul UBB, nu s-a mai achizitionat un telescop in ultimii 8 ani. Avem mai multe telescoape, cel mai mare fiind unul reflector, cu oglinda de 305 mm si o putere de apropiere de maximum 450 de ori. Cu alte cuvinte, vedem obiectele ca si cum le-am vedea cu ochiul liber daca am fi de 450 de ori mai aproape de ele. Ca limite, cele mai indepartate obiecte pe care le putem vedea, in conditii de cer perfect, sunt galaxii din constelatia Ursa Mare, care se afla la 40 de milioane de ani lumina”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Mircea.
Ar fi nevoie de un telescop mai puternic
Acesta a subliniat ca, din punct de vedere galactic, cea mai apropiata este Galaxia Andromeda, situata la “doar 2,2 milioane de ani lumina”.
“Cu acest telescop pe care il avem, practic, planeta Uranus apare nespectaculos de mica, astfel ca obiectele de la periferia sistemului solar se vad mici, doar Saturn fiind ultima care se vede spectaculos. Restul planetelor se vad mici, Pluto, care este cea mai mica avand doar o imagine de stea. Performantele telescopului, din pacate, afecteaza cercetarea si ar fi de dorit, printr-un efort al UBB, sa avem un telescop de 500 de mm, care are o alta putere de patrundere, iar obiectele ceresti apar mai rezonabile. Cu un nou telescop, mai performant, puterea de apropiere ar fi de 650-700 de ori, iar publicul ar fi incantat, avand posibilitatea sa vada si planetele de la periferia sistemului solar”, a spus Liviu Mircea.
Cum se văd planetele de la Cluj?
Potrivit cercetatorului clujean, printr-un telescop se poate vedea, in cazul planetei Mercur, o forma de disc alb-argintiu, iar Venus, care este mai mare, se vede ca un disc stralucitor.
“Pe planeta Marte se poate vedea calota polara nordica de gheata, cand cerul este impecabil, la Jupiter se vad benzile paralele si 4 dintre cele mai stralucitoare Luni ale planetei, iar Saturn, supranumit Stapanul Inelelor, se vede cu inelul distinct de discul planetei. Toate acestea se pot fotografia, chiar cu un telefon mobil amplasat pe ocularul telescopului. Uranus si Neptun se vad ca niste mici discuri, albastru – verzui in primul caz si un mov in cazul celeilalte planete. Iar Pluto poate fi confundata cu o stea. De asemenea, pe Luna, care este cel mai apropiat corp ceresc, se vad numeroase detalii”, a mentionat Liviu Mircea.
O mare problemă, poluarea luminoasă
Acesta a identificat si o mare problema in ceea ce priveste cercetarea stelelor, si anume poluarea luminoasa, generata de iluminatul constructiilor si a celui stradal din zona Observatorului Astronomic Cluj-Napoca.
“Incepand cu anul 2004, cand au aparut in zona primele case noi, se cerea acordul nostru pentru constructii, dar acum s-a sarit peste aceasta etapa, astfel incat s-a construit pana la refuz. Iluminatul nocturn de la case si cel stradal se reflecta pe bolta cereasca si diminueaza stralucirea corpurilor ceresti, alterand informatia”, a explicat cercetatorul clujean.
Incepand cu anul 2008, Observatorul Astronomic Cluj-Napoca poate fi vizitat de public in fiecare vineri seara, dupa lasarea intunericului, pentru un program de circa 2 ore, numarul cel mai mare de vizitatori fiind de 500 intr-o singura zi.
“Ultimul eveniment astronomic major care a adunat publicul a fost pe 11 noiembrie, trecerea planetei Mercur peste discul Soarelui, iar urmatorul va fi o eclipsa partiala de Soare in 21 iunie 2020 iar in 10 iunie 2021 va avea loc o alta eclipsa partiala de Soare. Poate acestea le vom putea urmari cu ajutorul unui nou telescop”, a conchis Liviu Mircea.
Observatorul Astronomic Cluj-Napoca a fost construit pe actualul amplasament din anul 1982, intr-o cladire situata in partea de sud a Gradinii Botanice ,,Alexandru Borza”.
Sursa: Orange.ro
