Clujeanul şi sătmăreanul în război cu Austro-Ungaria. Octavian Goga şi Vasile Lucaciu au iniţiat declaraţia de război de acum 103 ani.
Pe 7 ianuarie 1917 s-a creat, la Iaşi, “Comitetul Național al românilor emigranți din Austro-Ungaria”. A fost condus de Vasile Lucaciu şi de Octavian Goga. Comitetul a semnat Declarația de război împotriva Austro-Ungariei. Cei doi l-au avut alături şi pe Onisifor Ghibu.
Cauzele refugiului
Perioada de neutralitate a României s-a încheiat pe 14/27 august 1916. Statul român a declarat război Austro-Ungariei. Marșul triumfal al Armatei Române în Transilvania și primele zile ale războiului i-au trezit la viață pe românii transilvăneni.
Armata Română a fost primită ca una eliberatoare, dar după perioada de înaintare și triumf, odată cu venirea trupelor germane, victoriile s-au transformat în înfrângeri. Solidaritatea cu armata română a născut represalii ale autorităților austro-ungare.
Câteva mii de români au fost deportați în interiorul Ungariei. Iar între 400 și 500 de persoane au fost internate în lagăre din Ungaria și din Transilvania. Aceștia au fost în principal membrii marcanți ai intelectualității române: avocați, preoți, profesori.
Un nou val de arestări și internări în lagăre a survenit după retragerea armatei române din Transilvania. Mulți români ardeleni s-au refugiat în România. Asta pentru a scăpa de represaliile autorităților austro-ungare și de recrutarea forțată a bărbaților între 42 și 60 de ani pentru munca în mine de cărbuni, fabrici de armament, agricultură.
Românii transilvăneni refugiați la Iași au înființat, în ianuarie 1917, un Comitet Național al Românilor Emigrați din Austro-Ungaria, la inițiativa lui Octavian Goga și Vasile Lucaciu, declarând război monarhiei austro-ungare.
Vasile Lucaciu și Vasile Stoica au plecat în SUA, cu ajutorul Guvernului român de la Iași, pentru a face cunoscute problemele românilor din Transilvania.
Autonomia popoarelor din Austro-Ungaria era susținută de diplomația americană și de către președintele Woodrow Wilson în „Cele 14 puncte” ale sale. Dar reprezentanții ardelenilor în SUA au promovat independența Transilvaniei și apoi unirea cu Regatul Român.
Oameni
*Octavian Goga (1 aprilie 1881, Rășinari, 7 mai 1938, Ciucea). Poet, publicist, premier al României şi ministru, membru al Academiei Române. În guvern, a fost Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (5 decembrie 1919-16 decembrie 1919), Ministru de Stat (18 martie 1920-13 iunie 1920), Ministrul Cultelor şi Artelor (13 iunie 1920-13 decembrie 1921), Ministru de Interne (30 martie 1926-4 iunie 1927). A fost prim ministru (28 decembrie 1937-10 februarie 1938) cu puţin timp înainte de moarte.
*Vasile Lucaciu (21 ianuarie 1852, Apa, Sătmar, 29 noiembrie 1922, Satu Mare), supranumit „Leul din Şişeşti” pentru lupta sa dedicată drepturilor românilor din Transilvania, pentru care a făcut şi închisoare. A fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, deputat la Bucureşti, memorandist.
*Onisifor Ghibu (31 mai 1883, 31 octombrie 1972), profesor de pedagogie, luptător pentru drepturile românilor şi unul dintre participanții importanți la realizarea Marii Uniri de la 1918. În 1914-1916 colaborează cu Octavian Goga, Vasile Lucaciu și cu alți refugiați ardeleni la o campanile intensă pentru intrarea României în război alături de Antantă împotriva Austro-Ungariei.
*Alexandru Vaida-Voevod (27 februarie 1872, Bobâlna, 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, unul dintre liderii Partidului Național Român din Transilvania şi Partidului Național Țărănesc. A fost de 3 ori premier, inclusiv în timpul negocierilor de pace de la Paris, când s-au stabilit graniţele României.
Documente în imagini:
-Comisia de zece care a purtat tratative cu contele Istvan Tisza, noiembrie 1918, Arad. În primul rând pe scaune de la stânga la dreapta: Teodor Mihaly, Gheorghe Pop de Băsești, dr. Vasile Lucaciu. În rândul al doilea în picioare: de la stânga la dreapta: dr. Valeriu Braniște, dr. Iuliu Maniu, dr. Al. Vaida-Voevod, Vasile Goldiș, Octavian Goga, dr. Ștefan Cicio-Pop) (Foto: Muzeul Virtual al Unirii)
-un document din 1890 al Partidului Naţional Român, cu trei memorandişti de la 1894, semnat de Iuliu Coroianu şi de Ioan Raţiu şi adresat lui Vasile Lucaciu (arhiva www.portalcj.ro)
-o carte de vizită a lui Octavian Goga, cu o notă a sa din 1920 către mitropolitul Nicolae Bălan (arhiva www.portalcj.ro)
-certificatul Circuscripţiei Electorale din Satu Mare care confirmă alegerea ca deputat a lui Vasile Lucaciu în 1920 (arhiva www.portalcj.ro)
-din 1938, unul dintre documentele semnate de Octavian Goga în una dintre cele doar 44 de zile cât a fost premier, alături de semnătura regelui Carol al II-lea (arhiva www.portalcj.ro)
-o scrisoare a lui Alexandru Vaida-Voevod, când era premier, către Vasile Lucaciu (arhiva www.portalcj.ro)
****
Pentru a fi la curent cu ştirile PortalCJ vă invităm să ne urmăriţi şi pe Facebook.
citeşte şi:
