Puţină lume ştie că în Cluj-Napoca urma să fie ridicată o altă statuie a lui Avram Iancu, în urmă cu 100 de ani, călare, dar tot pe locul actualului monument care îi este dedicat, în piaţa care îi poartă numele.
În cartea intitulată “Povestire pe scurt a vieţii lui Avram Iancu (arhiva portalcj.ro), autorul, Alexandru Ciura, explica, la începutul anilor 1920, necesitatea ridicării unei statui în 1924.
“În Clujul cel nou, în Clujul românesc de mâine se va ridica o statuie pentru preamărirea eroului nostru national: Avram Iancu. Hotărârea a fost întâmpinată cu multă însufleţire, şi nu ne îndoim, că suma ce se va aduna va fi aşa de mare, încât la 1924, când vom sărbători o sută de ani dela naşterea lui Iancu, statuia se va înălţa frumoasă şi mândră, pe o piaţă a Clujului”, spunea Alexandru Ciura.
De altfel, cartea era editată tocmai de “Comitetul pentru ridicarea unei statui lui Avram Iancu în Cluj”, şi se vindea “în favorul monumentului eroului, ce se va ridica la Cluj”. În carte se arătau şi locurile de la prefectură, pretură, primărie sau comitetul constituit unde puteau să se facă donaţii.
Istoricul Vladimir Alexandru Bogosavlievici a confirmat, pentru portalcj.ro, faptul că urma să fie ridicată la Cluj o statuie ecvestră a lui Avram Iancu.
“Alături de Catedrala Ortodoxă, al doilea simbol naţional românesc se dorea un monument închinat memoriei lui Avram Iancu. Monumentul urma să fie construit în mijlocul pieţei, în spaţiul dintre Catedrală şi Teatrul Naţional şi în acest scop s-a constituit un comitet executiv şi s-a înfiinţat un fond pentru adunare de bani pentru statuia lui Avram Iancu. Au fost o serie de donaţii începând din anii 1921-1922, iar în primăvara anului 1924 a avut loc un concurs organizat de acest comitet, dar nu s-a încheiat cu un rezultat notabil”, explică istoricul clujean.
Tot el spune că un alt concurs a fost organizat pe 15 ianuarie 1926, dar din cauza crizei economice care venea, s-a renunţat la proiectul care trebuia să-l reprezinte călare pe Avram Iancu.
“Proiectul trebuia să fie a unei statui ecvestre şi să fie aşa cum îl descria tradiţia populară şi cu imaginea din diferitele tablouri. Locul era clar, în faţa teatrului şi a catedralei, care era în constucţie atunci. Costul era de 1,5-2 milioane de lei şi se acorda un premiu de 50.000 de lei, o sumă considerabilă. S-a aprobat contractual, dar a venit criza economică şi s-a abandonat proiectul”, mai spune Vladimir Alexandru Bogosavlievici.
Potrivit acestuia, unul dintre proiecte era al lui George Cristinel -arhitectul care a proiectat şi Catedrala Ortodoxă, precum şi Mausoleul de la Mărăşeşti- şi prevedea o amenajare urbanistică semicirculară foarte fumoasă.
Actualul monument al lui Avram Iancu din piaţa cu acelaşi nume a fost realizat în 1993 de scuptorul Ilie Berindei, la iniţiativa primarului Gheorghe Funar, dar, potrivit specialiştilor, aspectul său lasă mult de dorit.
Avram Iancu (1824-10 septembrie 1872) a fost avocat, revolutionar în 1848, conducătorul Ţării Moţilor în 1849.
Alexandru Ciura (15 noiembrie 1876-26 martie 1936) a fost preot, scriitor, primul director al Liceului “George Bariţiu” din Cluj (1919-1936).
