Psihologul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, a adus în discuție ieri, în cadrul conferinței „Frica și Conspirația la Români. Cazul Covid – 19”, câteva dintre motivele care au dus la eșecul campaniei de vaccinare în România.
Vulnerabilitatea psiho-culturală, analfabetismul funcțional ridicat, analfabetismul științific ridicat al românilor și acțiunea autorităților care nu au ținut cont de știința modificării comportamentelor, toate acestea au dus la procentul scăzut al vaccinaților în România pe durata campaniei de vaccinare. Nu au fost promovate în mass-media exemple cu persoane vindecate, cu persoane vaccinate, mai exact nu au existat exemple pozitive în spațiul public. S-a insistat pe dezastrul provocat de pandemie. În ceea ce privește autoritățile, concluzia psihologului Daniel David este că autoritățile nu respectă datele științifice, nu au politici bazate pe dovezi, nu culeg informații pentru a-și face o strategie și nu au apreciere pentru expertiză în sens european.
Rectorul Universității Babeș-Bolyai a susținut ideea începerii anului universitar în condiții de siguranță, chiar dacă deciziile pe care le-a luat la nivel administrativ nu au fost tocmai populare.
Daniel David a enunțat în debutul conferinței atribuitele psiho-culturale care caracterizează poporul român în raport cu frica, respectiv substratul care îi face pe majoritatea românilor să refuze vaccinarea. Astfel, sub aspect cultural, spune psihologul Daniel David, în asociere cu frica două atribute trebuie luate în considerare, primul fiind evitarea incertitudinii, adică modul în care o societate se raportează la dinamism și la schimbare.
„Sunt anumite culturi care văd schimbarea de orice tip ca un pericol, ceea ce le dezvoltă o atitudine de frică și încearcă să mențină lucrurile așa cum sunt. Alte culturi se raportează la schimbare ca la o oportunitate de a te dezvolta, de a fi mai bun. România se află în prima categorie și are un scor foarte mare de evitare a incertitudinii. Pe o scară de 1 la 100, țara noastră are un scor de 90, ceea ce înseamnă că suntem defensivi, ne temem să vedem schimbarea ca oportunitate. Aceasta este tendința noastră generală raportată la alte culturi. Dar asta nu înseamnă că orice român evită incertitudinea mai mult decât oricare american. Vorbim de o tendință”, a precizat Daniel David.
Un alt atribut se referă la modul în care tratăm recompensele. Astfel, sunt anumite culturi care modelează comportamentul social al populației cu ajutorul recompenselor, altele cu cel al pedepselor. Pe acest indicator, România are un scor crescut la utilizarea pedepselor. Altfel spus, statistic vorbind, comportamentul ne este modelat și monitorizat prin pedepse, ceea ce creează teamă și frică de a inova.
Cum percepem pandemia, cum percepem vaccinarea?Aspecte care “colorează” atitudinea față de vaccinare
„Prima tendință a românilor cu privire la pandemie și la vaccinare este să le vezi ca pericole, nu ca oportunități. În primele săptămâni ale pandemiei, aveam elementul de ambiguitate, iar profilul nostru cultural ne-a semnalat pericole, nu oportunități. Când vorbim de vaccin, în prima fază acesta a fost experimental, dar trecând testul experților s-a dovedit că avantajele sunt mai mari decât dezavantajele. Dar nimeni nu a spus că vaccinurile sunt perfecte și, ca urmare, atunci când a existat ambiguitate, coloratura noastră culturală ne-a semnalat pericol și frică.
Nu avem nevoie de studii foarte avansate, deși există destule, pentru a ști că avem un nivel educațional scăzut, iar când ai un nivel educațional scăzut, probabilitatea să accepți explicații non-științifice este mai mare. Dar nu când nivelul educațional este foarte, foarte scăzut, ci când este scăzut într-o lume modernă, adică ai o oarecare educație de opt clase și crezi că te pricepi la orice. Aceste persoane nu fac diferența între convingeri și cunoștințe. Cei slab educați, însă, au încă respectul față de experți”, a explicat Daniel David.
În România, nu doar analfabetismul funcțional este o problemă, ci și analfabetismul științific, a mai spus psihologul Daniel David. De aici apare tendința de a asimila lucruri conspiraționiste. De asemenea, studiile arată că există o corelație între rezultatele testelor PISA, care arată nivelul nostru în educație și procentul de vaccinare în fiecare țară. Un studiu mai vechi arăta că 41% dintre români cred că Soarele se învârte în jurul Pământului.
„Poți să dai sensuri și semnificații vieții atât prin adevăruri științifice, cât și prin aberații. Știința nu poate răspunde la toate întrebările pe care le pun oamenii, iar unii nu au toleranță față de faptul că știința nu răspunde la toate întrebările. Atunci vine latura conspiraționistă și îți dă un fast-food gustos pe care îl asimilezi cu ușurință”, a precizat Daniel David.
O mare influență în modul în care românii s-au raportat la pandemie și încă se raportează o are mass-media.
„Dacă pe un fond educațional atât de scăzut, promovezi în spațiul public pseudoștiința, oamenii nu mai fac diferența între experți și pseudoexperți. Întotdeauna în spațiul public au fost prezenți vrăjitori, astrologi și horoscopiști. Dar aveau zona lor de entertainment. În ultimi 5-10 ani, însă, televiziunile au adus în prime time astfel de experți care fac tot felul de prognoze”, a subliniat Daniel David.
România are penultima rată de vaccinare din Europa, respectiv acoperire vaccinală în mediul urban de 28.28% și acoperire vaccinală în rural de 14.22%.
„Nu știu de ce autoritățile se miră că am ajuns ca țară la o rată de vaccinare atât de mică. Dacă te uiți la comportamentul guvernanților, acesta indică tocmai o astfel de rată și un eșec extraordinar. Mă uitam la strategia unei țări precum Danemarca pentru care pandemia nu mai e o problemă. Campania noastră de vaccinare a mers pe ideea de convingere, nu a valorizat liberul arbitru al omului care, după ce primește informațiile, hotărăște ce trebuie să facă. A fost o campanie agresivă. Nu a existat încredere bilaterală între populație și autorități.
În schimb, în Danemarca, partidele nu au politizat pandemia și vaccinarea. Opoziția și puterea au lucrat împreună. La noi totul s-a politizat. E greu să convingi oamenii din mediul rural să se vaccineze când ai primari din alte partide decât cele ale puterii.
Danemarca a mizat pe experți în medicină și în științe comportamentale. În cazul nostru, autoritățile ce au comunicat prin campania de vaccinare pentru a duce la schimbarea comportamentală? În România, faptul că un ministru s-a vaccinat nu este un reper. Pentru repere este nevoie de oameni de referință pentru diverse grupuri.
Pe parcursul campaniei ar fi trebuit făcute anchete și acolo unde campania a fost un succes, să înțelegem care au fost factorii pentru acel succes și care sunt factorii care generează bariere. Și modific campania în funcție de datele pe care le culegi. Dar autoritățile nu au încredere în date. Să nu mai spunem că autoritățile au avut comportamente inconsistente vara aceasta când spuneau că vom începe școala în toamnă în regim clasic, fără a preciza că o condiție va fi vaccinarea. Au transmis mesajul fără nici un semn de întrebare sau o virgulă. Acum aceleași autorități se întreabă cum am ajuns la așa situație”, a precizat Daniel David.
Mai departe, psihologul Daniel David a făcut referire la mai multe erori ale campaniei de vaccinare în România, spunând că în luna ianuarie, datele arătau că 25-30% dintre români erau motivați să se vaccineze, în timp ce până la 20% se pronunțau anti-vaccin. Un procent foarte mare, de 50-60% erau nehotărâți.
„Ca psiholog, știu că acei nehotărâți, erau probabil 10% anti-vaccin, doar că se temeau să declare. Dar au rămas 40% de nehotărâți, care împreună cu cei 25% pro-vaccin, ar fi constituit un procent mult mai mare de oameni vaccinați. În schimb, pe cei nehotărâți, i-am păstrat nehotărâți, o greșeală foarte mare”, a spus Daniel David.
Internetul a ajutat la consolidarea comunității conspiraționiștilor care pot influența majorități. Experții, în schimb nu au ieșit în față, nu au avut aceeași carismă pe care au avut-o pseudo-experții și astfel pseudoștiința a câștigat teren. În cazul pandemiei, grupurile pro-vaccinare nu au fost la fel de active și influente ca grupurile anti-vaccinare.
O altă observație cu privire la campania de vaccinare din România a venit din rândul publicului prezent la conferință:
Cum am putea avea un mecanism prin care la fiecare întrebare, oricât de idioată, să fie cineva competent care să răspunde de 100 de ori sau de un milion de ori, dacă avem un milion de idioți care trebuie educați?
„Atunci când nu ai resurse pentru abordări individualizate și ar trebui să faci intervenții în funcție de profilurile pe care le au cei care au astfel de atitudini. Nu poți să ceri autorităților să răspundă tuturor întrebărilor pe orice rețea de socializare. Nu ai cum să faci asta. Nu poți să faci asta nici cu 48.000 de studenți, câți avem la UBB. Vă dați seama cu o țară. Atunci trebuie să te gândești la nivel populațional, ceea ce la noi nu s-a făcut. Campania aceasta nu a avut experți în modificări psihologice cognitiv-comportamentale. Informațiile medicale sunt foarte importante, comunicatorii trebuie să transmită informațiile, dar cineva trebuie să ne spună cum să ne comportăm, cum să ne controlăm emoțiile, cum să am un comportament pro-vaccinare. Aceste lucruri au lipsit. Inclusiv discuția aceasta pe care o avem trebuia promovată. Noi o promovăm cum putem la nivel individual, dar și autoritățile ar fi trebuit să facă asta”, a concluzionat psihologul Daniel David.
Conferința „Frica și Conspirația la Români. Cazul Covid – 19” a fost organizată la Centrul de Cultură Urbană „Casino” din Cluj, în cadrul proiectului „Berăria Culturală”.
Sursa: Transilvania Reporter
