Cea de-a 19-a ediţii a Zilelor Filmului Maghiar/ Filmtettfeszt va debuta în 2 octombrie, în cadrul evenimentului având loc proiecții în 15 orașe din ţară.
Deschiderea oficială a Zilelor Filmului Maghiar/ Filmtettfeszt va avea loc la Cluj-Napoca, la cinema Victoria, cu filmul Deva, regizat de clujeanca Szocs Petra.
Totodată, pe parcursul festivalului va fi proiectat filmul Apărarea chineză, regizat în urmă cu 20 de ani de actualul director al Teatrului Maghiar din Cluj. Varianta necenzurată a producţiei Martorul, interzisă timp de 10 ani în Ungaria, va rula tot în cadrul festivalului.
Un moment deosebit va fi acela în care se vor proiecta special la Cluj două filme mute clujene reconstituite, cu acompaniament live.
Filmtettfeszt 2019
Filmtettfeszt 2019 se va desfăşura în oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Timişoara, Arad, Satu Mare, Miercurea Ciuc, Covasna, Sfântu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc, Târgu Secuiesc, Salonta, Carei, Gherla şi Gheorgheni.
În cadrul festivalului vor fi proiectate 15 lungmetraje, 4 documentare şi 7 scurtmetraje. Vor rula filme de artă produse în Ungaria, premiate la importante festivaluri internaţionale de profil, filme a căror majoritate nu intră în distribuţia cinematografică din România. Intrarea este liberă la toate proiecţiile şi evenimentele speciale din program. Filmele sunt subtitratre în limba română sau în limba engleză.
Între proiecţiile speciale ale festivalului se numără cea a filmului “Apărarea chineză”, primul film maghiar din Transilvania de după 1989 – lansat în urmă cu 20 de ani şi regizat de Tompa Gabor, actualul director al Teatrului Maghiar de Stat Cluj. Proiecţia va avea loc duminică, 6 octombrie, de la ora 15:30, la Cinema Arta. Filmul prezintă povestea lui Peter Gyorgy, a cărui întoarcere acasă e foarte diferită de ceea ce şi-a imaginat. În primul rând, el află că în cei 22 de ani de când a plecat, Transilvania s-a separat de Ungaria şi că ţara lui nu mai e cea pe care o ştie. Mai rău de atât, Peter nu e deloc binevenit. Povestea lui – două decenii de gulag siberian – reprezintă o ruşine pentru autorităţile locale care vor să-şi dovedească fidelitatea faţă de doctrina de partid, transformând Uniunea Sovietică într-o sursă de bunătate infinită. După proiecţie va avea loc o discuţie cu regizorul Tompa Gabor.
De asemenea, în mai multe oraşe va fi proiectată varianta necenzurată a filmului “Martorul” (1969), în regia lui Bacso Peter, producţie interzisă timp de zece ani în Ungaria. La începutul anilor 1950, în Ungaria aflată sub regimul totalitar al Partidului Muncitoresc Maghiar, ţăranul Jozsef Pelikan primeşte un post important şi urcă pas cu pas în ierarhia comunistă, fără să înţeleagă prea bine ce i se întâmplă şi datorită căror merite deosebite este promovat. Până într-o zi, când i se cere să returneze “favoarea” depunând mărturie falsă împotriva unui bun prieten, într-un proces înscenat. Interzis timp de zece ani în Ungaria, filmul “Martorul” este considerat una dintre cele mai importante satire la adresa comunismului realizate în cinematografia est-europeană. Filmul a fost proiectat pentru prima dată în 1981, la Festivalul de Film de la Cannes, iar apoi avut premiera în Ungaria şi în alte 32 de ţări. Pe baza singurei copii necenzurate a fost posibilă reconstrucţia variantei originale cu ajutorul tehnicilor digitale. Restaurarea filmului, la rezoluţie 4K, este rezultatul muncii comune a Arhivei de Film şi Laboratorului de Film din Ungaria, cu colaborarea a 30 de specialişti şi a Cameramanilor Maghiari.
“‘Martorul’ e ca o întâlnire între Kafka, Orwell, Pinter şi Hasek (bravul soldat Svejk) Felul în care coşmarul birocraţiei, amestecat cu motivele Big Brother, materializează dinspre maşinăria executantă de stat în direcţia lui Pelikan Jozsef nu are niciun pic de umor, ci e sinistru şi de un echivoc de neconceput (Alex Keneas, Newsday Garden City, 14 iulie 1984).
Un eveniment special la Filmtettfeszt-ul de la Cluj va fi Ziua filmului mut clujean – care va avea loc vineri, 4 octombrie, de la ora 19:00, la Cinema Arta. În cadrul lui vor fi proiectate reconstituirile filmelor “În ţara Cnutului” (“A kancsuka hazajaban”) şi “Contagiunea (“A metely”). Evenimentul va fi deschis de directorul Arhivei Naţionale de Filme din Ungaria, Raduly Gyorgy. Detalii despre cercetarea şi reconstituirea celor două filme vor fi prezentate de istoricul de film Balint Zagoni. Discuţiile vor beneficia de traducere simultană în limba română. Proiecţiile vor fi acompaniate de renumitul saxofonist maghiar Viktor Toth.
Activ între anii 1913 – 1920, studioul de pe malul Someşului a fost cel mai important producător de filme din Transilvania. Filmele realizate aici au fost distribuite cu succes în ţări precum Germania, Franţa, Anglia, iar printre colaboratorii studioului se numără şi regizorul Michael Curtiz (Kertesz Mihaly) laureat cu premiul Oscar, dar şi Alexander Korda (Korda Sandor), unul dintre cei mai de succes regizori ai anilor ‘40 din Marea Britanie. Din păcate din cele aproape 70 de filme mute produse la Cluj numai patru pot fi vizionate şi astăzi – celelalte s-au pierdut. În cazul filmelor În ţara Cnutului şi Contagiunea, însă, s-au păstrat peste 400 fotograme şi fotografii, iar acest lucru a făcut posibilă reconstituirea aproape în întregime a filmelor.
Un alt punct important din programul festivalului este Filmgalop, competiţia documentarelor maghiare din Transilvania. Anul acesta 6 tineri talentaţi îşi vor prezenta creaţiile.
La multe din proiecţii vor fi prezenţi actori, regizori, membri ai echipelor de filmare, iar sesiunile de întrebări şi răspunsuri – 20 de sesiuni în 5 oraşe – vor beneficia de traducere simultană în limba română.
Informaţii detaliate despre programul Zilelor Filmului Maghiar, pe www.zilelefilmuluimaghiar.ro
