Cu excepţia unor clădiri din zona centrală, Clujul de acum 100 de ani era mult diferit de cel de astăzi. În primul rând, populaţia a crescut de aproximativ şase ori. Dar sunt şi multe alte schimbări importante. Printre altele, în Cluj erau multe colibe, bordee şi chiar peşteri locuite.
De la 80.000 de locuitori, la jumătatea de milion
Probabil că cea mai mare schimbare a Clujului în ultima sută de ani a fost creşterea semnificativă a populaţiei. Potrivit cărţii „Clujul” (Victor Lazăr, 1923), Cluj-Napoca avea, conform recensământului din 1921, 83.542 de locuitori. 41.583 erau maghiari, 28.274 de români, 10.633 de evrei, 2.073 de germani şi 979 de alte naţionalităţi. Cu 10 ani înainte (recensământul din 1910), Clujul avea doar 60.808 locuitori: 50.704 maghiari, 7.562 români, 1.676 germani, 107 slovaci şi 759 de alte naţionalităţi. Mai mult, populaţia Clujului era de 16.886 de persoane în 1850 şi de 37.957 de persoane în 1890. Astăzi, conform recensământului din 2011, Cluj-Napoca are, oficial, 324.576 de persoane. Dar, de fapt, populaţia sa e de peste 500.000 de locuitori, iar în 20 de ani se estimează că va ajunge până la un milion. Între timp, componenţa etnică s-a modificat semnificativ: 75,71% sunt români, 15,27% sunt maghiari, 1,01% sunt romi, iar în cazul a 7,14% din populaţie nu se ştie apartenenţa etnică.
Clujul cu colibe, bordee şi peşteri locuite
Victor Lazăr arată că suprafaţa Clujului era, în urmă cu 100 de ani, de 22.650 de jugăre (130 de kilometri patraţi), iar în prezent este de aproape 180 kmp, ceea ce însemană că deşi populaţia a crescut cu 600%, suprafaţa locuită a crescut de aproape 10 ori mai puţin. O creştere mai substanţială, de circa 5 ori, este înregistrată în ceea ce priveşte reţeaua de străzi, de la 135 de kilometri, la 662 în prezent.
„Întreg teritoriul Clujului e de 22.650 jugărae, din cari 350 jugăre pădure şi 1800 jugăre intravilan, pe care sunt construite cele peste 5600 case cu o reţea de strade în lungime de 135 km. Oraşul are următoarele cartiere: în centru e oraşul vechiu, dela acesta spre Răsărit oraşul de jos cu căzărmile, numit în capătul cel mai dinafară Hoştat (din nemţescul Vorstadt), oraşul dintre ape (Someşul şi canalul morilor), cartierul Cetăţuii până la gară; pe malul drept al Someşului e oraşul de sus, întemeiat în secolul al 18-lea între oraşul vechiu şi Mănăstur, în urmă fostul sat românesc Mănăsturul, alipit la 1896 Clujului. Dincolo de gară s-a format un cartier nou locuit mai ales de lucrători. Clujul are şi cartiere de vile: unul pe laturea dinspre Calea Regele Ferdinand a dealului Cetăţuii, altul dela Teatrul Naţional în sus pe stânga, un al treilea dealungul Promenăzii şi în fine unul în partea de sus a străzii Regale, numit Hazongard, după numele unui vechiu cetăţean sas, Hasenschart. Interesant e cartierul de pe coasta Cetăţuii de către Someş. Coasta e plină de colibi, bordeie, chiar peşteri săpate în ea, în cari locuiesc ţigani şi desmoşteniţi ai soartei. Poliţia are mult de lucru în acest cartier”, explică Victor Lazăr.
Clujul cu Promenadă şi târg de păsări lângă Poştă
Victor Lazăr face în cartea sa o descriere a zonei centrale a Clujului, în care era o zonă de promenadă, dar şi locuri de târg, precum cea de păsări, de lângă Poştă. El spune că oraşul era, totuşi, curat şi că locuitorii săi aveau grijă de acest lucru.
„Pieţe mari are Clujul numai una: Piaţa Unirii. (…) Pieţe mai mici sunt a lui Alex. I. Cuza, un fel de Grădină Sf. Gheorghe din Bucureşti; în piaţa aceasta se va înălţa Catedrala ortodoxă a Clujului. (…) Aproape de Someş, dela Calea Regele Ferdinand spre E. e Piaţa Mihai Viteazul, încărcată mai ales Lunia şi Joia cu carne, legume, poame, lapte şi derivatele lui şi alte producte ale satelor din împrejurimile Clujului. Într-o mică piaţă, în dosul Poştei centrale, aproape de Someş se vând păsări de curte. Mare e Oborul de vite şi Piaţa fânului, în spre calea ferată. De-a lungul Someşului, între Cetăţuie şi oraşul vechiu, valea gârlii e prefăcută într-o frumoasă Promenadă cu copaci umbroşi, lac mare cu insulă la mijloc, chişc şi teatru de vară. Dincolo de Promenadă sunt Arenele sportive cu amfiteatru. (…) Cu toate că oraşul luptă cu mari greutăţi financiare, stradele lui sunt, în orice anotimp, şi acum destul de curate mulţumită şi educaţiei civice a orăşenilor, cari păstrează mare curăţenie pe trotuarele din faţa caselor lor”, povesteşte autorul cărţii „Clujul”.
Oraş fără gaz
În urmă cu 100 de ani, Clujul nu avea încă gaz metan, dar avea iluminat electric. Avea şi câteva fabrici, dar şi o universitate cu doar 86 de profesori.
„Clujul are, dela 1891, apeduct în lungime de 80 km şi canal de 57 km. Uzina de apă e la Mănăstur, dar debitul e insuficient pentru trebuinţele de azi ale oraşului, aşa că se lucrează la sporirea aceluia prin mărirea ei. Luminatul oraşului e electric. Băile sistematice sunt o instituţie vechie în Cluj, căci încă din 1557 hotărăşte Consiliul comunal construcţia unei case orăşeneşti pentru băi. Cu toate acestea, cele două băi existente azi în Cluj lasă foarte mult de dorit din toate punctele de vedere”, apreciază Victor Lazăr.
O mândrie pentru Cluj era şi atunci universitatea, dar care număra doar 86 de profesori în anul universitar 1922/1923, semnificativ mai mulţi, totuşi, decât cei 57 de profesori existenţi cu 10 ani înainte, în 1912/1913.
„Clujul a fost, mai ales dela Reformaţiune încoace, oraşul şcoalelor. (…) La 12 Maiu 1919, Universitatea a fost luată în stăpânirea Statului Român şi în toamana aceluiaş an s-a deschis întâia Universitate română pe teritoriul Daciei superioare. (…) Industria mare cuprindea la 1912 18 fabrici (3 de spirt, 1 de bere, 3 de lichioruri, 1 de săpun, 4 de cărămizi, 2 turnătorii de fier, 1 de piele, 1 ţesătorie, apoi uzina de gaz şi cea electrică), iar în 1922, numărul lor se urcă la 28. Industria mare ar lua în Cluj, sub imperiul român, un avânt uriaş, dacă s-ar rezolva mai curând chestiunea aducerii gazului metan, destul de aproape de acest oraş”, mai spune autorul.
Cartea Clujul, de Victor Lazăr, se află în arhiva redacției www.portalcj.ro
****
Pentru a fi la curent cu ştirile PortalCJ vă invităm să ne urmăriţi şi pe Facebook