3.000 de cazuri de coronavirus nedepistate! Epidemiologul clujean Molnar Geza estimează cifra reală a bolnavilor din România
Numărul cazurilor de bolnavi depistaţi cu coronavirus a început să crească semnificativ şi în România, în ultimele zile. La fel, a crescut şi numărul morţilor. Cel puţin deocamdată, România nu are o capacitate suficient de mare de diagnosticare, fie din cauza lipsei reactivilor necesari, fie a personalului insuficient sau a laboratoarelor care permit acest lucru. Drept urmare, este foarte probabil ca numărul cazurilor de bolnavi cu coronavirus să fie mult mai mare în realitate.
Sunt sigur încă 3.000 de bolnavi
Reporter: Domnule profesor, în România sunt descoperite până acum 1.029 de cazuri confirmate de îmbolnăvire cu COVID 19. Din experienţa dumneavoastră de epidemiolog, virusolog, câte cazuri credeţi că există, de fapt, fără să fi fost încă depistate?
Molnar Geza: În momentul de faţă, lângă cele 1.029 de cazuri cunoscute şi diagnosticate sunt încă vreo 3.000 în mod sigur. Şi prognoza mea, dar şi a dr. Rafila, e că în două săptămâni ajungem în mod real la 10.000. Că, în mod confirmat, dacă mergem numai după simptomatici, atunci nu vor fi decât, ştiu eu, poate 2.500. Dar nu pot să bag mâna în foc, e o apreciere.
Rep: Dr. Rafila spunea că în două săptămâni putem ajunge la 1.000 pe zi…
MG: Deocamdată, nu mergem la 1.000 pe zi. Depinde de testare…
Rep: Deci, numărul cazurilor reale de infectare cu coronavirus ar fi cam de trei ori mai mare decât cel real?
MG: Nu. Adică, eu m-am dus cu cifra de trei în momentul de faţă după calculul că, de exemplu, aceşti 116.000 izolaţi şi carantinaţi ar fi de la o zi la alta, în următoarele dou-trei zile, testaţi. Dar 100.000 de testări la ora actuală, dacă avem 10 laboratoare, care testează pe o tură 70 de probe –deci, în trei ture, 210 probe-, înmulţit cu 10 rezultă 2.000 de probe prelucrate pe zi. Dar, ca să testezi 116.000, care sunt deja carantinaţi şi izolaţi… Sub acest aspect am spus, că la carantinaţi mergem de obicei cu rata de transmisibilitate de 2,5. Mă rog, în unele locuri a fost mai mare. De exemplu, în Italia de Nord s-a ajuns şi la 4 rata de transmisibilitate.
Mortalitate de 70% la Ebola, 2% la coronavirus
Rep: În cazul altor epidemii cu care v-aţi confruntat sau pe care le cunoaşteţi, cam cu cât au fost mai multe cazurile existente decât cele depistate la un moment dat?
MG: Nu putem generaliza. Nu poţi compara transmiterea aerogenă a coronavirusului cu transmiterea fecală, orală a febrei tifoide sau a dizenteriei etc. Cea mai mare rată de transmisibilitate din literatura cunoscută o are rujeola. Coronavirusul are ceva mai puţin decât rujeola şi mai mult decât gripa.
Rep: Din ce ştiţi, care pandemie a fost cea mai gravă din istoria omenirii?
MG: Au fost mai multe pandemii. Erau foarte diferite, începând de la ciuma bubonică până la holeră etc.
Rep: Această pandemie ar putea să fie cea mai gravă?
MG: Nu! Asta nu e aşa de periculoasă. Adică, la 1 sau maxim 2%… Nu vorbesc de zone izolate, unde a ajuns la 4% mortalitatea, în Italia de Nord. În Spania, în anumite locuri, o să ajungă la 5%. Dar media este sub 2%. Ori, numai la MERS, mortalitatea a fost de 30%. Slavă Domnului că au fost numai 2.000 şi ceva de cazuri. Iar în Africa Centrală, la Ebola, mortalitatea a ajuns la 70%.
Alt virus îşi face simţită prezenţa
Rep: Apar mai nou o serie de ştiri despre un alt virus din China, hantavirus…
MG: Lăsaţi-mă în pace, că e veche, a fost în China şi hantavirus, sub denumirea de dobrova din Balcani, a fost şi în România. Nu e nicio noutate. A găsit cineva că e un caz de hantavirus sau un focar de hantavirus şi acum a apărut şi ăsta pe ştiri, că ce senzaţie. Dar cel care a scris ştirea habar n-a avut ce înseamnă hantavirus. E un virus cu denumiri diferite în diferite teritorii. Şi tot de la animale vine, de la rozătoare.
Rep: Spuneaţi într-o discuţie anterioară că există 20-30 de virusuri care se pregătesc să treacă de la animale la om…
MG: Da, de exemplu, virusul gripei H5N8, care e semnalat la păsări din ce în ce mai frecvent, inclusiv în Europa.
Rep: Dar această pandemie de coronavirus, când imunitatea generală poate să fie mai scăzută, ar putea să reprezinte o bună ocazie pentru aceste microorganisme să facă trecerea la om? Poate crea această pandemie de coronavirus condiţii prielnice pentru alte virusuri să treacă de la animal la om?
MG: Nu. N-are nicio legătură una cu alta.
Rep: Dacă peste această pandemie de coronavirus ar veni o altă pandemie, cu alt virus, ar fi grav?
MG: Acuma, Mafalda nu sunt…
*Conf. Dr. Molnar Geza, născut în 1943 la Turda, este unul dintre cei mai reputaţi virusologi şi specialişti în epidemiologie şi sănătate publică din România. El a imunizat primele persoane din România împotriva hepatitei B, a participat la eradicarea tifosului exantematic şi febrei tifoide şi a fost unul dintre cei care au făcut legea asigurărilor de sănătate şi programele naţionale de sănătate. În anii 1990 a fost secretar de stat pentru şapte miniştri ai Sănătăţii.
***
Pentru a fi la curent cu ştirile PortalCJ vă invităm să ne urmăriţi şi pe Facebook.
3.000 de cazuri de coronavirus nedepistate! Epidemiologul Molnar Geza estimează cifra reală a bolnavilor din România:
citeşte şi:
Articole similare:
Virusologul clujean Molnar Geza explică pandemia. În România vor fi două vârfuri ale epidemiei de coronavirus
Atenţionarea virusologului clujean Molnar Geza. Alte 20-30 de virusuri şi bacterii se pregătesc să treacă de la animal la om, după coronavirus
Virusologul Molnar Geza: “Înnebuneşti lumea”. Prin ce se transmite coronavirusul. “Unele măsuri sunt exagerate şi inutile”
4 cazuri de coronavirus în Cluj! 981 de izolaţi la domiciliu, 132 carantinaţi instituţionalizat. Mesajul prefectului
Avertismentul unui virusolog clujean. Vârful infectării cu coronavirus va fi în două săptămâni în România
