Ultima actualizare: azi, 15:44
Locale

Atenţionarea virusologului clujean Molnar Geza. Alte 20-30 de virusuri şi bacterii se pregătesc să treacă de la animal la om, după coronavirus

Atenţionarea virusologului clujean Molnar Geza. Alte 20-30 de virusuri şi bacterii se pregătesc să treacă de la animal la om, după coronavirus.

Reputatul virusolog clujean Molnar Geza atrage atenţia asupra faptului că, în afară de coronavirus, există şi alte 20-30 de virusuri şi bacterii care sunt pe cale să se adapteze pentru a trece de la animale la om. El a explicat că la fel s-a întâmplat şi cu noul coronavirus. Acesta a suferit modificări pentru a se adapta şi a trece de la animalele gazdă la om.

 

Anumite virusuri pot oricând să îmbolnăvească omul

“Este vorba de aşa-zisele microorganisme şi boli emergente, ca în cazul coronavirusului. Vedeţi că şi Ebola e cunoscută din anii 1960, la fel coronavirusurile. Dar a fost cu nişte episoade epidemice localizate, în Africa Centrală în primul rând. Până atunci n-a deranjat pe nimeni sau i-a deranjat numai pe cei implicaţi, populaţia din zonă. Acum, când şi Ebola s-a extins mai mult, toată lumea este îngrijorată. Şi aceasta este o patologie, o infecţie emergentă.

Dar, sunt cel puţin 20-30 de agenţi patogeni –nu numai virusuri, ci şi bacterii- care se pregătesc şi sunt atenţionări în acest sens. De aceea, de exemplu, izolările la lumea păsărilor a virusului gripal H5N8 este din ce în ce mai frecventă şi în Europa şi în Asia de Sud-Est, motiv pentru care este supus unei atenţii mari, fiindcă oricând ar putea să dobândească caractere patogene contra omului. Şi atunci va apărea un nou virus gripal H5N8, care până acum n-a existat la om.

Deci, astea sunt mecanismele biologice ale convieţuirii şi coexistenţei umanităţii cu lumea înconjurătoare, în primul rând cu lumea animală. De aceea se şi numesc zoonoze, adică provenind de la animale şi care se adaptează pentru infectarea omului. De ce spun acest lucru, că se adaptează?! Adică, virusurile originale animale, 90%, nu pot infecta omul, decât foarte rar sau în circumstanţe absolut de coexistenţă. Să zicem, de exemplu, muncitorii de la crescătorii mari de porcine sau cabaline etc, care toată ziua sunt împreună cu acele microorganisme. Acest lucru poate genera focare locale, cu îmbolnăviri locale, dar nu cu transmitere aşa cum se întâmplă cu acest nou coronavirus, care are o transmisibilitate crescută, adaptată pentru om”, a spus Molnar Geza.

 

Lupta pentru supravieţuire

Virusologul clujean a explicat că şi în cazul noului coronavirus, el exista demult, dar sub o altă formă, structură, la anumite familii de lilieci. Însă, din cauză că omul a distrus habitatul natural al acelor lilieci, ei au migrat mai aproape de aşezările omeneşti, iar virusurile pe care le purtau liliecii s-au adaptat pentru a putea să infecteze şi omul.

“În lumea animală e vorba mai mult de convieţuire cu virusurile, fără a afecta organismul animal. Dar, o dată ce noi, umanitatea, sub toate aspectele, mergem şi ştergem din ce în ce mai mult acea graniţă dintre om şi lumea animală sau, mai extensiv, faţă de natură, atunci… Vă daţi seama…

Cu ocazia îmbolnăvirii cu MERS din Arabia Saudită, în grotele unui munte mic au numărat 4.000 de lilieci/metru cub. Acuma, această populaţie de lilieci, deranjată de noi, a trebuit să găsească alte locaţii, începând de la hambare şi până la podurile locuinţelor. Liliecii pot migra până la 200 km în cazul în care sunt dislocaţi din grotele lor, din locaţiile lor naturale.

Ori, noi asta facem de multe ori, nu numai cu liliecii, ci şi cu alte animale. Dacă toate zonele de habitat natural ale animalelor sunt distruse, sigur că devin mai domestice, dar vin cu toate microorganismele lor, care pe ele nu le afectează. Însă, aceste microorganisme, încercând să se adapteze, fac anumite schimbări. Pentru că şi microorganismele, ca şi umanitatea, doreşte să supravieţuiască. E un fenomen absolut biologic, absolut natural. Dar în care avem o mare vină şi noi sub aspectul ştergerii acestor graniţe între habitatul uman şi habitatul natural din jurul habitatului natural”, a mai explicat Molnar Geza.

 

Luptător împotriva virusurilor şi bacteriilor

Conf. Dr. Molnar Geza s-a născut la Turda, în 1943. Este unul dintre cei mai reputaţi virusologi şi specialişti în epidemiologie şi sănătate publică din România. El a imunizat primele persoane din România împotriva hepatitei B, de exemplu. A participat la eradicarea tifosului exantematic şi febrei tifoide şi a fost unul dintre cei care au făcut legea asigurărilor de sănătate şi programele naţionale de sănătate. În anii 1990 a fost secretar de stat pentru şapte miniştri ai Sănătăţii.

***

Pentru a fi la curent cu ştirile PortalCJ vă invităm să ne urmăriţi şi pe Facebook.

Atenţionarea virusologului clujean Molnar Geza. Alte 20-30 de virusuri şi bacterii se pregătesc să treacă de la animal la om, după coronavirus:

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Mai multe despre Locale
100 de clujeni amendați ieri pentru nerespectarea ordonanțelor militare
ORDONANŢA MILITARĂ. Modelul declaraţiei ce trebuie completată începând de luni!

Prezentăm modelul declarației pe proprie răspundere referitoare la circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, conform Ordonanței Militare nr. 2 din 21.03.2020....

Închide