Peste 300 de situri arheologice din România, cea mai lungă graniță romană europeană, vor intra în patrimoniul UNESCO.
România este parte a unui proiect internațional uriaș, dedicat promovării graniței Imperiului Roman. Limes-ul roman a avut cea mai mare întindere în sec. al II-lea d.Hr., peste 5000 km, de la malul Atlantic al Scoţiei prin Europa, Marea Neagră, a continuat până la Marea Roşie, nordul Africii, și înapoi la malul Oceanului Atlantic.
Valoarea obiectivelor din Romania, dispersate pe cel mai lung segment European al limesului, este dată de cei peste 1500 de km împărțiți în limesul dacic și cel dunărean, la care se poate adăuga limesul transalutanus. Daca inițial specialiștii români coordonați de Comisia Națională Limes – prezidată de expertul clujean Felix Marcu (manager general al MNIT) au propus spre clasare o listă de aproximativ 350 de obiective, aceasta a fost periodic filtrată în functie de criteriile adoptate de UNESCO spre acceptare în patrimoniul universal.
Promovarea externă a țării noastre, a valorilor culturale, dar mai ales a celor de patrimoniu se poate facilita prin clasarea UNESCO a acestor monumente istorice. Unele țări europene au realizat parțial acest deziderat: Germania și Anglia. Pentru adoptarea unor măsuri unitare, integrate și coerente de protejare și promovre a vestigiilor arheologice, a fost solicitată includerea in integrum a frontierei europene a imperiului în patrimoniul universal, sens în care și țara noastră este parte a unui proiect internațional derulat cu parteneri europeni cu tradiție în cercetarea, protejarea și promovarea științifică și turistica a limesului: Germania, Anglia, Austria, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Slovacia, Croația.
Obiectivele urmărite de partea română pentru perioada apropiată vizează fructificarea listei depusă de Ministerul Culturii la UNESCO în ianuarie 2020, fiind propuse spre includere circa 300 de situri. Etapa viitoare prevede reglementarea statutului juridic al parcelelor de teren aferente obiectivelor, protejarea prin includerea lor în PUG-uri.
Pentru ca proiectul să fie de succes și în România, este necesară o colaborare bună între autoritățile locale și cele centrale, de o bună coordonare la nivel administrativ și desigur, bugete corespunzătoare.
La finalul anului 2019, în luna decembrie, a avut loc la Timișoara colocviul internațional Limes forum, manifestare care pe lângă evidențierea cercetărilor din domeniul referențiat a subliniat coordonarea proiectului cu partenerii internaționali (Sebastian Sommers și Rene Ployer), respectiv consultant din partea acestora (Visy Zsolt) ori a specialiștilor UNESCO (Barry Gamble). Cu această ocazie au fost stabilite noi direcții de acțiune, termene mai strânse precum și depunerea dosarului dunărean în parteneriat cu Bulgaria, Serbia și Croația, element de natură a motiva specialiștii și autoritățile din România să aloce resurse financiare și umane pe măsură.
Recent au fost sesizate mișcări în spectrul pozitiv, realizate de Ministerul Culturii, prin modificarea în februarie 2020 a bugetului aferent programului național limes, context în care suma alocată a ajuns la 600.000 lei (față de aproximativ 80-90000 lei în anii trecuți). Specialiștii români speră însă ca banii să nu fie virați doar în decembrie conform istoricului alocărilor bugetare specific culturii.
Pe de altă parte a fost observată modificarea componenței Comisiei limes prin adăugarea mai multor specialiști cu titlu de referenți, răspândiți geografic pe traseul limesului, și care vor realiza activitățile de teren, inclusiv cele aferente relaționării cu UAT-urile.
Se speră ca la finalul trimestrului III să fie întocmită și finalizată documentația în vederea predării ei la UNESCO, iar țara noastră să beneficieze de o recunoaștere mondială a valorilor patrimoniale, dar și a obiectivelor și cercetării știintifice derulate.
Peste 300 de situri arheologice din România, cea mai lungă graniță romană europeană, vor intra în patrimoniul UNESCO
***
Pentru a fi la curent cu ştirile PortalCJ vă invităm să ne urmăriţi şi pe Facebook.
