Ultima actualizare: Wednesday at 19:54
Locale

Virusologul clujean Molnar Geza explică pandemia. În România vor fi două vârfuri ale epidemiei de coronavirus

Virusologul clujean Molnar Geza explică pandemia. În România vor fi două vârfuri ale epidemiei de coronavirus.

Omul trăieşte cu virusurile dintotdeauna, dar pandemia de acum este fără precedent. COVID 19 a dus la luarea de măsuri nemaiîntâlnite în toată lumea. Reputatul virusolog clujean Molnar Geza , ne explică această convieţuire a omului cu microorganismele şi cu natura în general. Dar şi de unde vine şi către ce se înderaptă această pandemie cu noul coronavirus.

 

Barierele dintre umanitate şi lumea animală s-au şters

Reporter: Acest nou tip de coronavirus de unde a apărut? Exista şi înainte? De ce a apărut acum?

 

Molnar Geza: În relaţia umanităţii cu lumea din jur şi în primul rând cu lumea animală –în primul rând vertebrate- există tot timpul un schimb de microorganisme. De vreo 20 de ani tot apar alte microorganisme. Fără nicio discuţie, este şi din vina noastră, pentru că barierele sau zona de contact între umanitate şi lumea animală a devenit tot mai restrânsă, mai apropiată. Putem să discutăm de ecologie, putem să discutăm de defrişări cu care deranjăm lumea animală etc. Dacă ne referim la coronavirusuri, aşa cum m-aţi întrebat, a existat o epidemie care a dat peste 8.000 de cazuri, SARS, în 2002-2003. La care, cu mare probabilitate, a fost identificată ca sursă animală liliecii. Pe urmă, în 2012  a apărut tot cu coronavirus, MERS, care a plecat din Arabia Saudită, deci nu din China. La MERS, cu certitudine s-a dovedit că rezervorul animal natural al acestui tip de coronavirus sunt liliecii. Acuma, că de ce a apărut acum, în 2019, în China, şi tot cu bănuiala că de la liliecii… Cercetările continuă, dar cu mare probabilitate tot liliecii sunt rezervorul natural. Că de ce? De aceea, pentru că acum s-a ajuns ca în cazul acestui virus al liliecilor –a anumitor populaţii de lilieci, pentru că sunt vreo 18 specii diferite de lilieci- există undeva o încercare de trecere, de tranzitare a unor microorganisme –nu numai virusuri, ci şi alte microorganisme- din lumea animală spre receptivitate la lumea umană. De obicei, există şi o gazdă intermediară, care în cazul acesta este încă în discuţie; că e vorba de pangolin sau de alt mamifer, încă nu s-a lămurit.

 

Rep: Deci, acest tip de virus, această tulpină, acest COVID 19 exista şi înainte sau este rezultatul vreunei mutaţii în familia coronavirusului?

 

MG: Coronavirusurile sunt cunoscute în lumea animală din anii 1960-1965. În lumea umană nu a existat până în 2002, până la apariţia SARS. Atunci a început să se identifice ca patologie umană.

 

20-30 de agenţi patogeni se pregătesc să treacă la om

Rep: Bun, şi SARS, şi MERS fac parte din familia mare a coronavirusurilor, dar acest nou tip de coronavirus, COVID 19, credeţi că exista sau e o combinaţie recentă între careva dintre familiile acestea de coronavirus?

 

MG: Fără nicio discuţie, este o recombinare, o schimbare în structura virusului, pentru că virusul propriu-zis al liliacului nu poate infecta omul, fiindcă omul nu are receptori pentru a primi virusul. Deci, tocmai de aceea se caută şi specia animală intermediară. E exact ca în cazul virusului gripal H1N1, cu epidemia din Mexic. Şi acolo e vorba de virusul păsărilor, care face mutaţii şi recombinaţii, în primul rând la porcine, dar nu numai.

 

Rep: Circulă mult şi ideea că acest COVID 19 ar putea să fi fost creat în laborator…

 

MG: Domnule, acest lucru s-a discutat… Eu am 77 de ani şi n-o să mai apuc, peste 30 de ani, când se vor desecretiza anumite documente… Dar, cu multă probabilitate, nu a fost creat în laborator. Pentru că este vorba de aşa-zisele microorganisme şi boli emergente. Nu e singura. Vedeţi că şi Ebola e cunoscută tot din anii 1960. Dar a fost cu nişte episoade epidemice localizate, în Africa Centrală în primul rând. Până atunci n-a deranjat pe nimeni sau i-a deranjat numai pe cei implicaţi, populaţia din zonă. Acum, când şi Ebola s-a extins mai mult, toată lumea este îngrijorată. Şi aceasta este o patologie, o infecţie emergentă. Dar, sunt cel puţin 20-30 de agenţi patogeni –nu numai virusuri, ci şi bacterii- cares e pregătesc şi sunt atenţionări în acest sens. De aceea, de exemplu, izolările la lumea păsărilor a virusului gripal H5N8 este din ce în ce mai frecventă şi în Europa şi în Asia de Sud-Est, motiv pentru care este supus unei atenţii mari, fiindcă oricând ar putea să dobândească caractere patogene contra omului. Şi atunci va apărea un nou virus gripal H5N8, care până acum n-a existat la om. Deci, astea sunt mecanismele biologice ale convieţuirii şi coexistenţei umanităţii cu lumea înconjurătoare, în primul rând cu lumea animală. De aceea se şi numesc zoonoze, adică provenind de la animale şi care se adaptează pentru infectarea omului. De ce spun acest lucru, că se adaptează?! Adică, virusurile originale animale, 90%, nu pot infecta omul, decât foarte rar sau în circumstanţe absolut de coexistenţă. Să zicem, de exemplu, muncitorii de la crescătorii mari de porcine sau cabaline etc, care toată ziua sunt împreună cu acele microorganisme. Acest lucru poate genera focare locale, cu îmbolnăviri locale, dar nu cu transmitere aşa cum se întâmplă cu acest nou coronavirus, care o transmisibilitate crescută, adaptată pentru om. Deci, nu cred în teoria conspiraţiei etc, dar, repet, unii discută, însă eu nu am date în sensul unor argumente ştiinţifice că aşa ar fi. În schimb, am argumente ştiinţifice bine fundamentate că este vorba de evoluţia naturală a relaţiei umanitate cu lumea înconjurătoare.

 

Microorganismele se adaptează pentru om

Rep: Până la urmă, ce rol au aceste microorganiseme în lume? Virusurile, în particular.

MG: Virusurile sunt întotdeauna patogene. Bacteriile, 90%, ne sunt folositoare. Dacă nu am avea bacterii în intestin, stomac etc, nu am putea utiliza alimentele pe are le consumăm. Dacă nu am avea bacterii care sunt prezente în procesul de nutrificare şi nitrificare a suprafeţei pământului, n-am avea agricultură, culturi etc. Deci, 90% din microorganismele care ne înconjoară ne sunt în sprijin. Dar rămâne 10% din multitudinea aceasta a lor, care sunt patogene şi produc îmbolnăviri. Dacă discutăm de bacterii, de exemplu meningita meningococică sau antraxul etc. Virusurile, dacă se adaptează omului, întotdeauna sunt patogene. Deci, îmbolnăvesc, dau infecţie.

 

Rep: Dar mă gândesc că natura are legile, mecanismele ei, că orice din natură are un rol în acest circuit foarte complex. Virusurile ce rol au, de ce au apărut, de ce există?

 

MG: În lumea animală aceste coronavirusuri, la lilieci, de exemplu, nu produc nimic.

 

Rep: Sunt un accident al naturii? Nu au şi virusurile vreun rol pe care nu-l cunoaştem noi, poate?

 

MG: Acuma, sigur, că virusurile care produc îmbolnăviri în lumea animală îşi au rolul lor de selectare a animalelor îmbătrânite, bolnave etc. Dar nu sunt enorm de multe situaţii. În lumea animală e vorba mai mult de convieţuire, fără a afecta organismul animal. Dar mă reîntorc la ce v-am spus în primele fraze: o dată ce noi, umanitatea, sub toate aspectele, mergem şi ştergem din ce în ce mai mult acea graniţă între om şi lumea animală sau, mai extensiv, faţă de natură, atunci… Vă daţi seama… Cu ocazia îmbolnăvirii cu MERS din Arabia Saudită, în grotele unui munte mic -nişte dealuri calcaroase, de fapt- au numărat 4.000 de lilieci/metru cub. Acuma, această populaţie de lilieci, deranjată de noi, a trebuit să găsească alte locaţii, începând de la hambare şi până la podurile locuinţelor. Liliecii pot migra până la 200 km în cazul în care sunt dislocaţi din grotele lor, din locaţiile lor naturale. Ori, noi asta facem de multe ori, nu numai cu liliecii, ci şi cu alte animale. Dacă toate zonele de habitat natural ale animalelor sunt distruse, sigur că devin mai domestice, dar vin cu toate microorganismele lor, care pe ele nu le afectează. Însă, aceste microorganisme, încercând să se adapteze, fac anumite schimbări, pentru că şi microorganismele, ca şi umanitatea, doreşte să supravieţuiască. E un fenomen absolut biologic, absolut natural. Dar în care avem o mare vină şi noi sub astectul ştergerii acestor graniţe între habitatul uman şi habitatul natural din jurul habitatului natural.

 

Rep: Deci, noi, oamenii suntem vinovaţi pentru că intervenim în ordinea, în legile naturii?

 

MG: Pe de o parte, da. Şi, pe de altă parte, vedeţi, de exemplu, cum antibioticoterapiile exagerate şi de foarte multe ori inutile au dus la apariţia unor microorganiseme rezistente, care până atunci nu făceau nimic, dar, căutând persoana susceptibilă, persoanele bolnave, a apărut rezistenţa la antibiotice, încât mâine-poimâine n-o să mai ştii cu ce să-i tratezi.

 

Orice am face, vom avea acelaşi număr de infectaţi

Rep: Ce credeţi, britanicii procedează corect, cel puţin declarativ, lăsând coronavirusul să se răspândească, pentru a dobândi acea imunitate colectivă?

 

MG: Sunt două strategii posibile de aplicat. Una, aşa ca olandezii şi britanicii –dar şi acolo doar declarativ, fiindcă nu procedează chiar aşa, că şi ei au introdus o mulţime de îngrădiri. Dar ei zic aşa: lasă ca să se infecteze, să am vârful epidemic cât mai apropiat la mine în ţară, ca să treacă cât mai repede epidemia. Dar la mine în teritoriu. Această abordare are două riscuri majore. Unul din punct de vedere economic şi al sistemelor, alta din punct de vedere umanitar şi deontologic. Bun, zic ei: din moment ce 80% din cazuri sunt viroze banale, uşoare, pe care le poţi trata şi la domiciliu şi trec în 5-7 zile…. Dar poate supraîncărca la un moment dat sistemul sanitar, cum s-a întâmplat în Italia de Nord. Nu s-au mai putut trata toate cazurile existente. Din punct de vedere deontologic: bine-bine, eu las să sară vârful şi să treacă cât mai repede, dar trebuie să ştiu că dintre cei bolnavi vor şi muri. Atunci, din punct de vedere deontologic nu este adecvat să spun că, domnule, ca să-mi treacă epidemia în trei săptămâni nu mă interesează că vor muri 300 sau 500 de oameni. A doua strategie e să încerci să temperezi numărul în timp, pe zile, dar, în schimb, acest lucru prezintă riscul ca, în loc de două-trei săptămâni, să ţină mai mult şi, până la urmă, tot atâtea cazuri voi avea şi cu tot atâtea cazuri grave şi posibile decese. Dar, în schimb, întind pe o perioadă mult mai lungă, când tot timpul am cazuri. Repet, numărul infectaţilor va fi acelaşi în final.

Oricare dintre strategii poate fi aplicată, dar cert este că la noi, în România, legislativ au fost organizate toate sistemele şi e bine să respectăm, chiar dacă este neplăcută pentru oameni această distanţare socială, care, în lipsa unui vaccin, a unui medicament specific, este singura modalitate de a mai tempera răspândirea virusului.

 

Virusul va ajunge şi la sate şi vor fi morţi

Rep: Estimaţi un vârf al epidemiei?

 

MG: În Europa ne pregătim spre vârf. În schimb, în America de Sud, în America Centrală a intrat cu două-trei săptămâni mai târziu  şi încă n-au cazuri multe. În zone din Africa subsahariană nu au niciun caz, cel puţin raportat. Virusul se va plimba, inclusiv cu posibilitatea de reîntoarcere în iarna următoare.

 

Rep: Nu se dobândeşte imunitatea după infectare şi vindecare?

 

MG: Ba da, dobândeşti imunitate. De aceea următoarele -dacă prognoza unor cercetători se va confirma că se va întoarce şi că va fi un fel de virus sezonier- nu vor avea aceeaşi intensitate a răspândirii, a numărului de cazuri. Va fi tot mai mică incidenţa, deoarece o bună parte din populaţie se imunizează prin boală sau dacă se va descoperi un vaccin eficient.

 

Rep: Când estimaţi că va fi vârful epidemiei în România?

 

MG: Dacă rămânem în România tot aşa ca acum ca depistare şi ca aplicare a strategiilor reglementate –şi-s bine reglementate, după părerea mea-, atunci primul vârf va fi undeva în maximum două săptămâni. Dar…, dar, cunoscând obiceiurile şi disciplina populaţiei României, după Paşti, la 7-14 zile vom mai avea un vârf, fără nicio discuţie. Pentru că de sărbători mulţi vom năvăli în mediul rural, vom avea întâlniri, reuniuni familiale, rude etc. Sub acest aspect, din păcate ne aşteptăm şi la ruralizarea acestor cazuri, la apariţia lor şi la sate, pentru că acum marea majoritate sunt în urban. Însă, în mediul rural nu va fi de proporţii mari, dar vor fi izbucniri familiale sau de comunitate, izolate. Dar să nu uităm că populaţia rurală din România este îmbătrânită. Deci, aici trebuie să te aştepţi inclusiv la apariţia cazurilor cu indice de gravitate mare şi, din păcate, inclusiv la decese. Şi nu numai în rural, ci în general vorbesc. Din clipa asta, esenţa va fi pe asistenţa medicală. Adică, să am capacitatea ca să încerc să salvez fiecare viaţă. Mortalitatea în Europa, exceptând Italia, nu depăşeşte nicăieri 3%, care nu este o mortalitate nici înspăimântătoare, nici dătătoare de panică etc.

 

Rep: Credeţi că această pandemie va schimba lumea în general? Medicina în particular?

 

MG: Lumea va suferi, pentru că din cauza absenteismului şi a incapacităţii de muncă, a închiderilor de unităţi de producţie etc… Acestea vor genera inclusiv o problemă economică, financiară.

 

Lumea va râmâne la fel, nu ne vom schimba

Rep: Dar relaţiile dintre oameni, pe termen mai lung, vor fi altfel? Lumea va reveni la cum a fost înainte de panedmie sau se va schimba ceva mai substanţial în relaţiile interumane, în modul nostru de a fi şi a ne comporta unii cu alţii şi cu natura?

 

MG: Nu, nu vom fi altfel. Va trece şi această epidemie. Şi nu există epidemie care să omoare pe toată lumea sau ca, din cauza unei epidemii, să fie sfârşitul lumii umane. Sigur că va fi o învăţătută, o experienţă pentru alte aspecte ale posibilelor pandemii pe viitor. Care, nu ştiu, vor veni peste un an sau peste 10; dar cert este, repet, în legătură cu relaţia animal-uman, că sunt candidate încă multe microorganisme pentru a trece din lumea animală la om.

 

Rep: Circulă tot felul de informaţii privind existenţa unor medicamente experimentale în China sau a unor medicamente eficiente în Rusia…

 

MG: Medicamente experimentale sunt multe, dar care au din ce în ce mai mult şi un iz comercial. Dar nu există până la ora actuală niciun medicament testat care să fie ţintit eficient pentru coronavirus. Că sunt candidaţi, că x a anunţat până şi numele medicamentului, că altul a zis că face cocktailuri şi combinaţii… Până acum, singurul lucru care a ajutat realmente la tratarea cazurilor grave, de salvat viaţa, este hiperimunglobulina, adică anticorpii care apără organismul la cei care s-au vindecat. Şi s-a făcut un apel la donare de sânge, din care au preparat produse de gamaglobulină, deci hiperimunglobulină specifică. Este un fel de gamaglobulină în care sunt deja anticoprii de la bolnavii vindecaţi şi care dă imunitate.

În concluzie, nu există până la ora actuală niciun medicament autorizat care poate fi produs şi distribuit pentru tratamentul coronavirusului. Nu se poate da întregii lumi un medicament care a fost încercat pe 100 de pacienţi. Iar vaccin pentru uz curent nu vom avea mai repede de un an.

 

*Conf. Dr. Molnar Geza, născut în 1943 la Turda, este unul dintre cei mai reputaţi virusologi şi specialişti în epidemiologie şi sănătate publică din România. El a imunizat primele persoane din România împotriva hepatitei B, a participat la eradicarea tifosului exantematic şi febrei tifoide şi a fost unul dintre cei care au făcut legea asigurărilor de sănătate şi programele naţionale de sănătate. În anii 1990 a fost secretar de stat pentru şapte miniştri ai Sănătăţii.

***

Pentru a fi la curent cu ştirile PortalCJ vă invităm să ne urmăriţi şi pe Facebook.

Virusologul clujean Molnar Geza explică pandemia. În România vor fi două vârfuri ale epidemiei de coronavirus:

sursa foto: adevarul

vezi şi:

2 comentarii

  1. Iulia Răspunde

    In sfarsit cineva ne lumineaza! Va multumim! Macar cineva este in cunostinta de cauza!
    Multa sanatate!

  2. victoria streja Răspunde

    Am 77 de ani si sper sa trec cu bine peste acest flagel.
    Multumesc pentru informatii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Mai multe despre Locale
Minor cercetat pentru că se plimba cu un ATV neînmatriculat

Minor cercetat pentru că se plimba cu un ATV neînmatriculat. La data de 18 martie a.c., în jurul orei 16.50,...

Închide