Primarul Emil Boc a anunțat astăzi că locuința disidentei anticomuniste Doina Cornea va fi cumpărată de Primăria Cluj-Napoca, urmând să fie transformată în casă memorială.
Casa Doinăi Cornea va transformată în casă memorială cu ajutorul Primăriei care va investi 283 de mii de euro în acest proiect. Decizia finală va fi luată în ședința consiliului local din 15 decembrie.
Casa se află pe strada care poartă și numele Doinăi Cornea la numărul 16. Acest lucru de redenumire a străzii a fost înfăptuit în luna iulie atunci când consilierii locali au aprobat schimbarea denumirii străzii Alba Iulia în strada „Doina Cornea”
Casa domniei sale este compusă din 4 camere, o bucătărie și dependințe cu o suprafață totală de aproximativ 150 de metrii pătrați.
„Am convocat o ședință de consiliu local pentru marți. Vom avea pe ordinea de zi un punct oarecum de suflet pentru ceea ce a însemnat și înseamnă pentru România, pentru democrația românească, Doina Cornea. Vom cumpăra casa Doinei Cornea, o vom transforma în casă memorială și vom reda șansa ca întreaga generație care nu știe cum a fost cu comunismul să aibă o dovadă vie a unui om care a stat vertical în perioada aceea și ne-a atras atenția că valorile adevărate sunt în altă parte și nu în acelea promovate la vremea respectivă. Este un gest moral de recunoaștere a valorii Doinei Cornea, un gest prin care dăm șansa generațiilor tinere să vadă ce însemna comunismul”, a anunțat Emil Boc.
Scurt istoric al disidentei Doina Cornea:
Doina Cornea a urmat școala primară la Reghin și școala medie la Târgu Mureș și Cluj. În anul 1948 a început studiile de franceză și italiană la Universitatea din Cluj. După terminarea studiilor a fost profesoară de ciclu gimnazial la o școală din Zalău.
După cum a afirmat ea însăși, originea angajării sale politice s-a aflat la Strasbourg (Franța), în 1965, când era în vizită la prieteni. L-a văzut pe unul dintre ei criticându-l pe Charles de Gaulle în timp ce se aflau pe terasa unei cafenele. S-a așteptat să-l vadă arestat, fără întârziere, însă nu s-a întâmplat nimic. Dându-și seama de constrângerile care apăsau în România comunistă, i-a fost rușine, iar această rușine a incitat-o, puțin câte puțin, să acționeze.
Primele activități pentru a combate comunismul:
În 1980 a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin rețele de prieteni), Încercarea labirintului, urmat de alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză).
Împreună cu fiul ei, Leontin Horațiu Iuhas, a răspândit 160 de manifeste de solidaritate cu muncitorii din Brașov răsculați la 15 noiembrie 1987, ambii fiind arestați pentru 5 săptămâni (noiembrie-decembrie 1987).
În septembrie 1988, printr-o scrisoare deschisă adresată papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă, a solicitat împreună cu alți cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate.[9]
A fost urmărită permanent până la 21 decembrie 1989. A participat la manifestația stradală de la Cluj din 21 decembrie 1989, sub gloanțe.
Pentru a fi la curent cu ştirile PortalCJ vă invităm să ne urmăriţi şi pe Facebook.
