Ultima actualizare: 22.9.2022
Naţionale

Ioan Aurel Pop despre cazul Ditrău: comuna trebuie să se supună legislației, moralei și politicii din statul român

Istoricul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj s-a exprimat cu privire la cazul Ditrău, unde doi brutari din Sri Lanka sunt agresați de comunitatea maghiară. Academicianul consideră că situația de acolo este mai mult decât un simplu caz.

”Aflu cu stupoare că peste patru mii de oameni dintr-o comunitate maghiară din secuime s-ar simți amenințați profund, în însăși ființa lor, de doi muncitori din Sri Lanka. Până la un punct, frica celor 200-300 de locuitori care s-au strâns într-o sală din Ditrău, ca să protesteze contra a doi străini, poate să fie explicată: este vorba despre o comunitate închisă, provenită dintr-o lume mai arhaică, fără contacte directe, serioase și intense cu lumea. Ceea ce mă întristează pe mine este stimularea acestei reacții umorale, instinctuale și xenofobe de către autoritățile laice și religioase.

Mă întreb cum se poate ca un primar din anul 2020, dintr-o țară a Uniunii Europene, un fruntaș al unui partid politic reprezentat la Bruxelles și la Strasbourg și, mai ales, un preot să augmenteze melodrama, asezonată cu lacrimi, Tatăl Nostru, voci voalate de emoție, cereri de expulzare, somații de angajamente ferme de închidere în sine a comunității, ca și cum comuna ar fi amenințată de un cataclism iminent. Că unii au exprimat post factum regrete nu este foarte reconfortant și nu elimină răul făcut. De altminteri, preotul catolic a declarat nu că regretă gestul său reprobabil, ci nesupunerea față de autoritatea superioară, față de Arhiepiscopia de la Alba Iulia”.

Ioan Aurel Pop despre cazul Ditrău

Ioan Aurel Pop consideră că primarul și omul de partid aveau obligația impusă de Constituția României și de legile UE să dezamorseze imediat atmosfera încordată, iar preotul să se gândească la menirea credinței creștine și a bisericii, care predică frăția universală.

Întâmplarea este, mă tem, cu rădăcini mult mai profunde și conduce spre o anumită atmosferă de intoleranță, de neacceptare a celuilalt, a aproapelui, de excludere și de xenofobie. Aici, în cazul în speță, este vorba și de rasism. Nu pot să nu-mi amintesc un episod de la începutul anilor ’90 ai secolului trecut, când, în aceeași regiune, două-trei călugărițe greco-catolice, fondatoare ale unui așezământ pentru orfani, erau blamate și aproape expulzate și acuzate că strică puritatea etnică a locului.

Președintele Academiei Române mai arată că autoritățile statului ungar actual au o politică restrictivă și discriminatorie față de străini, că au construit ziduri și garduri la frontiere și că localnicii din secuime nu urmăresc decât televiziunile de la Budapesta.

Dar statul român are o cu totul altă politică și o cu totul altă abordare a acestui subiect. Iar comuna cu pricina se află pe teritoriul României și trebuie să se supună legislației, moralei și politicii din statul român.

***
Pentru a fi la curent cu ştirile PortalCJ vă invităm să ne urmăriţi şi pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Mai multe despre Naţionale
Copil de 13 ani decedat la Hunedoara după ce a condus mașina tatălui

Copil de 13 ani decedat la Hunedoara după ce a condus mașina tatălui. Astăzi, în jurul orei 12.00, la intrarea...

Închide