Ultima actualizare: azi, 20:01
Cum arată aparatura pentru detectarea Coronavirusului, donată de USAMV Cluj
Locale

N-are cine să înfrunte coronavirusul! România are epidemiologi slab pregătiţi şi de 5 ori mai puţini decât necesarul

N-are cine să înfrunte coronavirusul! România are epidemiologi slab pregătiţi şi de 5 ori mai puţini decât necesarul

Pandemia de coronavirus a prins România nepregătită. Atât în ceea ce priveşte echipamentele de protecţie şi aparatele necesare, dar mai ales în ceea ce priveşte personalul medical pregătit pentru astfel de intervenţii. E vorba în primul rând de epdemiologi. Medici care în România sunt foarte puţini, dar care sunt şi ei insuficient pregătiţi. Pe de o parte din cauza sistemului politicii de cadre, dar şi din cauza lor, a profesioniştilor acestei discipline, pentru că cei mai mulţi au ales-o doar pentru că nu aveau alte opţiuni.

 

Nu ştiu să organizeze circuite, să protejeze personalul

Unul dintre medicii clujeni ne-a explicat că tragedia de la Suceava ar fi putut să fie evitată dacă nu s-ar fi comis greşeli. Iar greşelile s-au comis pentru că nu erau specialişti.

„La Suceava au fost nişte erori. Nu sunt nici destui epidemiologi. Asta e o mare problemă. Şi mulţi dintre cei care au ales această specialitate au ales-o pentru că n-au avut altceva şi n-au făcut-o cu convingerea că este foarte valoroasă. Dacă au învăţat superficial, nici nu ştiu să organizeze circuite, să protejeze personalul. Din cauza asta s-a întâmplat, că s-au expus mulţi”, spune medicul clujean.

 

Avem 300 de epidemiologi, ne trebuie 1.500

Preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, prof. Dr. Doina Azoicăi, recunoaşte faptul că România are o mare problemă în privinţa epidemiologilor.

„Da, sunt puţini epidemiologi, pentru că nevoia de epidemiologi la direcţiile de sănătate publică şi epidemiologi de spital nu se acoperă. În România sunt aproximativ 300-350 de epidemiologi. Şi foarte greu sunt angajaţi epidemiologii în spitale sau în direcţiile de sănătate publică. Sunt direcţii de sănătate publică şi spitale care nu au epidemiologi. Ceea ce e foarte grav. Pentru că epidemiologul se ocupă de toate aspectele aestea care să preîntâmpine sau să facă partea de prevenţie. Din păcate, nu a fost perceput corect epidemiologul la nivel de politică de cadre în România. Epidemiologul de spital este un pion foarte important. E nevoie de vreo doi epidemiologi într-un spital.

Într-o unitate spitalicească ar trebui să fie minimum un epidemiolog. În spitalele multidisciplinare minimum doi. Dar sunt spitale fără epidemiolog, chiar spitale mari, judeţene. Spitalul Moineşti, de exemplu, e un spital de regiune, multidisciplinar, are aproape toate specialităţile, ar trebui să aibă cel puţin un epidemiolog şi nu are. Absolvenţii noştri nu văd decât Iaşul, Clujul, Timişoara”, spune Doina Azoicăi.

La un calcul simplu, la cele aproape 700 de spitale din România, la care se adaugă direcţiile de sănătate publică şi alte instituţii medicale ar fi nevoie de circa 1.500 de epidemiologi. Dar în România avem vreo 300…

 

Epidemiologie nu e prima alegere a studenţilor

Numărul mic de epidemiologi din România are cauze diverse.

„Motivele sunt foarte variate. În funcţie şi de specificul specialităţii, de atitudinea vizavi de aceste specialităţi care au fost oarecum marginalizate prin faptul că s-a spus că sunt specialităţi preclinice, ceea ce nu este corect. Sunt specialităţi de graniţă. Şi faptul că s-au restricţionat foarte mult angajările în spitale. Sigur că nu pot spune că este o specialitate pe care şi-ar dori-o un student încă de când intră pe băncile facultăţii, din cauză că este o percepţie greşită, moştenită, ca un dat. Dar noi, profesorii, încercăm să arătăm că epidemiologia este o disciplină clinică, nu este o disciplină complementară.

Este o disciplină care necesită foarte multe cunoştinţe medicale, clinice, un epidemiolog trebuie să aibă un background de pregătire foarte bine pus la punct, pe patologia infecţioasă, pe aspectele de microbiologie, pe aspectele de clinică. Sinceră să fiu, nu spun că nu e adevărat, într-adevăr epidemiologia nu este prima alegere a studenţilor. Pentru că îşi doresc o disciplină eminamente clinică, în care contactul cu pacientul e 100% din activitate, care să aibă un corespondent în reţea, din care pot fie să plece în străinătate, fie pot câştiga mult mai bine, ca un clinician –cardiolog, ginecolog, endocrinolog, nefrolog etc. Dar a fost dată şi o direcţie din partea decidenţilor, adică tot să marginalizeze epidemiologia, medicina de laborator, igiena. Şi aşa se creează un front de opinii negative. E o lipsă de flexibilitate a sistemului.

Asta este realitatea, dacă un absolvent poate să aleagă între specialităţile clinice şi specialitatea asta, care nu e paraclinică, ci una prevenţională, sigur că alege o specialitate clinică, fiindcă e mai spectaculoasă, mai bănoasă. Şi epidemiologie nu e uşoară, e foarte complexă, e o îmbinare de cunoştinţe clinice, cu cele de sănătate publică, matematică (trebuie să faci prognoze de modelare matematică) etc”, mai spune preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie.

***

Pentru a fi la curent cu ştirile PortalCJ vă invităm să ne urmăriţi şi pe Facebook.

N-are cine să înfrunte coronavirusul! România are epidemiologi slab pregătiţi şi de 5 ori mai puţini decât necesarul:

Cum arată aparatura pentru detectarea Coronavirusului, donată de USAMV Cluj

vezi şi:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Mai multe despre Locale
Minoră de 15 ani dispărută! Poliţia o caută şi vă cere ajutorul

Minoră de 15 ani dispărută! Poliţia o caută şi vă cere ajutorul. O minoră de 15 ani este dată dispărută...

Închide